Category: Despre diabet DBT-RO

Aproape 1 din 3 adulți americani au hipertensiune arterială și 2 din 3 persoane cu diabet zaharat care au hipertensiune arterială sau iau medicamente pe bază de rețetă pentru a scădea tensiunea arterială. Inima ta trebuie să muncească mai mult atunci când tensiunea arterială este ridicată, iar riscul pentru boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme urcă.

Tensiunea arterială crescută nu va dispărea fără tratament. Aceasta ar putea include modificări ale stilului de viață și, dacă medicul dumneavoastră o prescrie, medicamente.

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială este forța fluxului sanguin din interiorul vaselor de sânge. Medicul dvs. înregistrează tensiunea arterială ca două numere, cum ar fi 120/80, pe care le puteți auzi spunând că sunt “120 cu 80”. Ambele numere sunt importante.
Primul număr este presiunea pe măsură ce inima ta bate și împinge sânge prin vasele de sânge. Specialistii in asistență medicală numesc această presiune “sistolică”. Cel de-al doilea număr este presiunea în care vasele se relaxează între bătăile inimii. Se numește presiunea “diastolică”.

Iată ce înseamnă numerele:

• Tensiune arterială sănătoasă: sub 120/80
• Începutul unei hipertensiuni arteriale: intre 120/80 si 140/90
• Hipertensiune arterială: 140/90 sau mai mare

Cu cât este mai scăzută tensiunea arterială, cu atât sunt mai mari șansele de întârziere sau de prevenire a unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.

Când sângele se deplasează prin vasele tale cu prea multă forță, aveți tensiune arterială crescută sau hipertensiune arterială. Inima ta trebuie să muncească mai mult atunci când tensiunea arterială este ridicată, iar riscul de apariție a bolilor de inimă și a diabetului crește. Tensiunea arterială crescută vă ridică riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, probleme oculare și afecțiuni renale. Tensiunea arterială ridicată este o problemă care nu va dispărea fără tratament și schimbări în dieta și stilul de viață.

Ar trebui să aveți întotdeauna o idee despre presiunea sângelui, exact cum știți înălțimea și greutatea.

Cum voi şti dacă am hipertensiune arterială?

Tensiunea arterială ridicată este o problemă silențioasă – nu veți ști că aveți aceasta dacă doamna dvs. nu vă verifică tensiunea arterială. Testați-vă tensiunea arterială la fiecare vizită obișnuită de sănătate sau cel puțin o dată la doi ani (persoane fără diabet sau alți factori de risc pentru boala cardiacă).

Ce pot face pentru tensiunea arterială crescută?

Aici sunt unele sfaturi de uşor pentru a ajuta la reducerea tensiunii arteriale:

• Colaborati cu specialistul pentru a găsi un plan de tratament, care este potrivit pentru tine.
• Mancati cereale integrale
• Încercaţi ierburi şi condimente în loc de sare pentru condimentarea alimentelor.
• Verificaţi etichetele produselor alimentare şi alegeţi alimente cu mai puţin de 400 de mg de sodiu per portie.
• Slabiti sau luați măsuri pentru a preveni creșterea în greutate.
• Limitați consumul de alcool și adresați-vă medicului dumneavoastră dacă este sigur să consumați alcool.
• Dacă sunteţi fumător, obţine ajutor pentru a renunta.
• Adresați-vă medicului dumneavoastră despre medicamente pentru a ajuta la reducerea hipertensiunii arteriale. Probele din aceste tipuri de medicamente includ inhibitori ai ACE, ARB, beta blocante, blocante ale canalelor de calciu și diuretice.

Sursa: https://www.diabetes.org

Probabil ati auzit ca diabetul poate cauza probleme oculare care duc la oribire. Persoanele cu diabet au un risc crescut de orbire, in comparatie cu cele care nu au diabet. Insa, cei mai multi diabetici dezvolta doar afectiuni oculare minore.

Ochiul, vazut dinauntru

Pentru a înţelege ce se întâmplă în tulburările oculare, trebuie sa intelegem cum funcţionează ochiul. Ochiul este ca o minge acoperita cu o membrană exterioară dura. Acoperirea în faţa este clară şi curba. Această zonă este corneea, care concentrează lumina în timp ce protejeaza ochiul.

După ce lumina trece prin cornee, trece printr-un spaţiu numit camera anterioara (care este umplut cu un lichid protector denumit umarea apoasa), prin pupila (care este o gaură în iris, partea colorata a ochiului), şi apoi printr-o lentila. În cele din urmă, lumina trece printr-o alta camera umpluta cu lichid (vitros) şi ajunge pe portiunea din spate a ochiului, retina.

Retina inregistreaza imaginile proiectate pe ea si le transforma in impulsuri electrice, pe care le poate primi si decodifica creierul.
O portiune din retina este specializata in vederea detaliilor – aceasta se numeste macula. Vasele de sange din retina si din spatele ei hranesc macula.

Glaucomul

Persoanele cu diabet zaharat sunt cu 40 {73a55fc66aadf0b17b02ce703037dd8012784678f95668c65fd31f3e00555a9e} mai multe şanse de a suferi de glaucom decat persoanele fara diabet. Cu cat perioada diabetica este mai mare, glaucomul devine mai frecvent. Riscul creşte, de asemenea, cu vârsta.

Glaucomul apare atunci când presiunea se acumulează în ochi. În majoritatea cazurilor, presiunea cauzeaza drenarea prea inceata a umorii apoase, astfel că se acumulează în camera anterioară. Presiunea lezeaza vasele de sange care transporta sangele la retina si nervul optic. Vederea este treptat pierduta deoarece retina şi nervul optic sunt deteriorate.
Există mai multe tratamente pentru glaucom. Unii folosesc medicamente pentru a reduce presiunea în ochi, în timp ce altele implica interventii chirurgicale.

Cataracta

Mulţi oameni fără diabet fac cataracta, dar persoanele cu diabet zaharat sunt mai susceptibile de a dezvolta aceasta afectiune ochi cu 60 {73a55fc66aadf0b17b02ce703037dd8012784678f95668c65fd31f3e00555a9e}. Persoanele cu diabet, de asemenea, au tendinţa de a obţine cataracta la o vârstă mai tânără şi cu un progres mai rapid. In cataracta, lentila oculara – cristalinul – se oapcifiaza, blocand lumina.

In cazul cataractelor care afecteaza foarte mult vederea, de obicei, cristalinul se elimina, pacientii suferind astfel un transplant. La persoanele cu diabet zaharat, retinopatia poate înrăutăţi progresul postoperator, şi glaucom poate începe să se dezvolte.

Retinopatia

Retinopatia diabetica este un termen general pentru toate tulburările retinei cauzate de diabet. Există două tipuri majore de retinopatie: nonproliferative si proliferativa.

In retinopatia nonproliferativa, cea mai comuna forma de retinopatie, capilare partea din spate a ochiului se aduna şi forma pungi.

Cum se trateaza?

Uriaşe progrese au fost făcute în tratamentul retinopatiei diabetice. Tratamente, cum ar fi fotocoagularea, fotocoagulare focala si vitrectomiaprevin orbirea în majoritatea oamenilor. Cu cat retinopatia este mai devreme diagnosticata, cu atât mai probabil aceste tratamente vor fi de succes. Cele mai bune rezultate apar atunci cand vederea este încă normală.

Sunt predispus la retinopatie?

Mai mulţi factori influenteaza dezvoltarea retinopatie:

• controlul glicemiei
• nivelul tensiunii arteriale
• cât timp aţi avut diabet
• Genele

Cu cât aveți mai mult diabet, cu atât este mai probabil să aveți retinopatie. Aproape toți cei cu diabet zaharat tip 1 vor avea în cele din urmă retinopatie neproliferativă. Și cei mai mulți oameni cu diabet zaharat de tip 2 o vor primi, de asemenea. Dar retinopatia care distruge viziunea, retinopatia proliferativă este mult mai puțin comună.
Persoanele care își mențin nivelul de zahăr din sânge mai aproape de normal sunt mai puțin susceptibile de a avea retinopatie sau de a avea forme mai blânde.

Retina dvs. poate fi grav afectată înainte de a observa orice modificare a vederii. Majoritatea persoanelor cu retinopatie neproliferativă nu au simptome. Chiar și cu retinopatie proliferativă, forma mai periculoasă, oamenii nu au simptome până nu este prea târziu pentru a le trata. Din acest motiv, ar trebui să aveți ochii dvs. examinați în mod regulat de un specialist în ochi.

Sursa: https://www.diabetes.org

Spre deosebire de alte boli care se bazează în principal pe tratamentul medical profesionist, diabetul necesită participarea activă de către persoana afectata. Monitoriyarea periodica a nivelului de zahar din sange si analiza rezultatelor este considerat de mulţi a fi o parte esenţială a ecuației de tratament.

Atunci când cineva este mai întâi diagnosticat cu diabet, primeste, de obicei, un glucometru şi i se explica cum şi când să îl utilizeze, precum şi ce valori sunt considerate in limite fiziologice. Cu toate acestea, sfaturile pe care le primeste o persoana cu diabet despte cum si cand sa monitoriyeye glicemia ar trebui sa varieze in functie de tipul de diabet si starea generala de sanatate. Acesta poate, de asemenea, depinde de felul glucometrului folosit. Cel puţin trei organizaţii majore de sănătate au publicat recomandari uşor diferite în ceea ce priveşte scopurile pentru nivelul zaharului din sange.

Există unele practici atunci când vine vorba de monitorizarea practicilor de zahăr din sânge. De exemplu, cei mai mulţi oameni să ia o lectură post înainte de micul dejun în fiecare dimineaţă. Unii oameni, de asemenea, monitoriza înainte de prânz, cină, şi înainte de culcare; unele monitor dupa fiecare masa; şi unele monitor atat inainte cat si dupa toate mesele. Cu toate acestea, atunci când monitorizarea după masă, unii oameni fac două ore după prima muscatura de la masă, în timp ce altele prefera pentru a verifica o oră după începerea unei mese.

Pentru a sorta whys şi atunci când de monitorizare, trei experţi de diabet se cântăresc cu opiniile lor. În timp ce ei nu sunt de acord pe toate detaliile, sunt de acord asupra unui singur lucru: controlul periodic este critic în diabet zaharat de îngrijire.

De ce trebuie monitorizata glicemia?

Monitorizare este parte integrantă a managementui diabetului, deoarece poti superviza stadiul bolii. Indiferent de modul în care gestionaţi dumneavoastră afectiunea — prin dietă şi exerciţiu fizic, singur sau combinat cu medicamente orale sau insulina — rmonitorizarea regulata a nivelului de zahar de sange oferă feedback imediat cu privire la eficienta tratamentului.

“Verificarea glicemiei vă oferă libertatea de a face alegeri fără griji, încrederea de a învăţa din proprile actiuni şi motivaţia de a starui in pastrarea sanatatii,” spune Linda Dale, asistenta medicala – specialist în diabet ambulatoriu in cadrul programului de educaţie la Universitatea din Michigan. “Monitorizarea spune că ceea ce faci este sau nu potrivit şi serveşte ca motivaţie pentru a ţine pasul cu modificari care au menirea de a tine sub control boala.”

Cel mai important lucru este să ştii cum sa intrepretezi valorile şi sa iei măsurile necesare. De exemplu, dacă luaţi insulină şi glicemia este mare, este posibil sa aveti nevoie de mai multa insulina cu acţiune rapidă, pentru a aduce nivelul la valori normale. Dacă reuşeşti sa stapaniti diabetul de tip 2 cu dieta şi exerciţiu fizic, s-ar putea sa va ajute chiar si o plimbare in jurul blocului.

Persoanele care utilizeaza insulina si anumite medicamente orale antidiabetice sunt, de asemenea, la riscul de a dezvolta hipoglicemie, care trebuie să fie tratata cu promptitudine atunci când survine. Monitorizarea regulată poate sa va permita sa tratati precoce şi orice simptome de hipoglicemie.

În timp, inregistrarile monitorizarii glicemiei pot fi analizate pentru modele de actiune, care poate sugera că este nevoie de o schimbare în regim de tratament.

“Monitorizarea este indeosebi folositoae pentru ca arata efectul pozitiv al exercitiilor,” spune Dale. “Daca valorile tale sunt in mod regulat in jurul valorii de 140 mg/dl, dar incepi sa faci o plimbare in fiecare zi, valorile pot incepe sa arate 120 mg/dl. Cu siguranta sta iti va mari motivatia.”

Verificarea glicemiei inainte de masa

Monitorizarea inainte de masa iti ofera date despre nivelul de baza al zaharului dein sange inainte de a consuma orice fel de alimente. Unii specialisti denumesc aceste test – verificari preprandiale.

“Est cel mai bun moment pentru verificarea glicemiei, astfel ca vei stii care este nivelul zaharului din sange inainte de a manca.” spune dr. Ananda Basu, profesor la Clinica Mayo, Minnesota. “Odata ce mananci, nivelul zaharului va creste, dar, in mod normal, revine la valoarea de baza pana la urmatoarea masa.”

Verificarea glicemiei dupa de masa

Dr. Ganda este de acord ca monitorizarea inainte de masa este foarte importanta in managementul diabetului, dar spune ca, in unele cazuri, verificarea dupa masa este necesara.

De exemplu, verificarile dupa masa sunt benefice atunci când o persoană are glicemia preprandiala normala, dar nivelul său de HbA1c este mare. Verificarile dupa masa sau postprandiale sunt, de asemenea, importante pentru a stabili efectul pastilelor cu actiune rapida, care sunt luate înainte de mese. Se pot obtine, de asemenea, informatii despre cât de mult se ridică nivelul de zahăr din sânge unei persoane ca răspuns la anumite mancaruri sau cantitati de alimente.

“Diabetul este o boală individualizata, astfel că răspunsurile la alimente variază de la persoană la persoană,” spune dr. Ganda. “Excepţia cazului în care oamenii monitoriza după o masă, ceilalti pacienti nu vor înţelege relaţia dintre alimentaţie şi nivelul de zahăr din sânge. Cu toate acestea, testele postprandiale nu sunt foarte utile dacă nu aveţi verificari preprandiale pentru a le compara.”

Este foarte important ca in timpul nasterii sa se efectueze aceste verificari ale glicemiei postprandiale. “Este singura perioada in care stim cu siguranta ca nivelul glicemiei are influenta asupra starii generale.” spune dr. Basu. “Atat pentru mama, cat si pentru fat, este important ca gravida sa tina sub control nivelul zaharului din sange postprandial.” Valorile normale ale glicemiei pentru femeile gravide sunt mai mici decat pentru adulti, in general.

Unele persoane cu diabet zaharat isi verifica glicemia la o oră după începerea mesei. Cu toate acestea, experţii spun că nu o idee bună şi că nu există nici date clinice, revizuite pentru a sprijini monitorizarea la o oră.

“Considerand fiyiologia normala, nivelul de zahar din sange creste dupa masa”, spune dr. Ganda. “Pentru o persoana care nu are diabet, aceste valori se mentin crescute pana la 45-60 min. In cazul diabetului, valorile ridicate se mentin pana la doua ore. Asadar, nu are relevanta verificarea glicemiei la o ora dupa masa. Toate persoanele sunt diferite.”

Inca nu se poate spuen cu siguranta care ar trebui sa fie nivelul zaharului din sange la doua ore dupa masa. Unii specialisti spun ca este indicat sa se inregistreze sub valoarea 140 mg/dl. Asociatia Americana pentru Diabet sugereaza ca valoarea posprandiala trebuie sa se mentina sub valoarea de 180 mg/dl.

Sursa: https://www.diabetesselfmanagement.com

Diabetul este o boala cronica, care apare atunci când pancreasul nu mai este capabil să producă insulina sau când organismul nu poate folosi insulina produsă. Insulina este un hormon secretat de pancreas, care se comporta ca o cheie pentru a permite glucozei din alimente să treacă din fluxul de sânge în celulele din organism pentru a produce energie. Toate alimentele din carbohidrati sunt defalcate în glucoză în sânge. Insulina contribuie la glucoza ajunsă in celule.

Imposibilitatea de a produce insulină sau de a o folosi în mod eficient duce la niveluri ridicate de glucoză în sânge (fapt cunoscut sub numele de hiperglicemie). Valori ridicate ale nivelului de glucoză pe termen lung sunt asociate cu daune în organism şi insuficienţă de diferite organe şi ţesuturi.

Există trei tipuri principale de diabet:

Diabet zaharat tip 1 este numit diabet cu debut juvenil. Acesta este de obicei cauzat de o reacţie autoimună, în cazul în care sistemul de apărare al organismului atacă celulele care produc insulina. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru nu este pe deplin înţeles. Persoanele cu diabet de tip 1 produc foarte puţin sau deloc insulina. Boala poate afecta persoane de orice vârstă, dar se dezvoltă de obicei la copii sau adulţi tineri. Persoanele cu această formă de diabet au nevoie injectii de insulina zilnic pentru a controla nivelurile de glucoză din sânge. În cazul în care persoanele cu diabet zaharat tip 1 nu au acces la insulină, survine decesul.

Diabetul de tip 2 denumeşte forma non-insulinodependentă de diabet şi reprezintă cel puţin 90 {73a55fc66aadf0b17b02ce703037dd8012784678f95668c65fd31f3e00555a9e} din toate cazurile de diabet. Este caracterizată de rezistenta la insulina si deficienta de insulină, care pot fi prezente în momentul în care diabetul este diagnosticat. Diagnosticul de diabet zaharat de tip 2 poate apărea la orice vârstă. Diabetul de tip 2 poate ramane nedetectat mai mulţi ani şi diagnosticul se face frecvent atunci când o complicatie apare sau se face test de rutină. Acesta este adesea, dar nu întotdeauna, asociat cu excesul de greutate sau obezitate, care în sine pot cauza rezistenţa la insulină şi să conducă la glicemia mare. Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot gestiona adesea iniţial starea lor prin exercitiu si dieta. Cu toate acestea, în timp, majoritatea oamenilor vor necesita şi medicamente antidiabetice orale sau insulină.

Ambele forme de diabet sunt grave. Nu există nicio forma de diabet zaharat uşoară.

Diabetul gestational (DG) este o formă de diabet zaharat constând din nivelurile de glucoză din sânge mare în timpul sarcinii. Se dezvoltă în una din 25 sarcini din întreaga lume şi este asociat cu complicaţii pentru atat mama, cat şi copilul. DG, de obicei, dispare dupa sarcina, dar femeile cu DG şi copiii lor sunt la un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat tip 2, mai târziu în viaţă. Aproximativ jumătate dintre femeile cu o istorie de GD continua sa dezvolte diabet de tip 2 în termen de cinci până la zece ani după nastere.
Alte tipuri specifice de diabet zaharat există, de asemenea.

Sursa: https://www.idf.org